Organizatia Membrii Legislatie Despre vin Presa Concurs Contact Caiete sarcini Forum
     
Cabernet Sauvignon
Merlot
Feteasca neagra
Pinot noir
Burgund mare
Blauerzweigelt (Zweigelt)
Cadarca
Babeasca neagra
Oporto
Alicante Bouschet
Rosioara

Home » Denumiri » Vinuri rosii » Cabernet Sauvignon

Cabernet Sauvignon

Cabernet Sauvignon poate fi considerat drept vinuI rosu cu cea mai aleasa si mai solida reputatie. In Australia, in Noua Zeelanda, in California, in Africa de Sud, in Chile sau, de exemplu in Dealu Mare, Dealul Mare, Cabernet Sauvignon este considerat regele vinurilor rosii. Simpla inscriere pe eticheta a denumirii acestui soi inseamna pentru consumatorul de vin un prim "certificat" de calitate. Soiul este originar din regiunea Bordeaux (Franta) unde face parte din sortimenta alaturi de Merlot, Marbec si pe alocuri de Cabernet franc. La noi a fost introdus acum circa 100 de ani cu ocazia refacerii viilor distruse de invazia filoxerica. Si-a gasit cu rapiditate locul in sortimentul multor podgorii de la noi. Chiar si in urma ultimelor lucrari de zonare a culturii vitei de vie, soiul Cabernet Sauvignon este raionat in numeroase arealuri si este de presupus ca datorita calitatii deosebite a vinurilor pe care le poate da si mai ales a solicitarii de care se bucura la export, suprafetele (si proportia) de vii cu Cabernet Sauvignon vor inregistra o crestere importanta. De fapt, soiul Cabernet Sauvignon face faima unor cunoscute areale viticole din Romania, care au dobandit intre timp dreptul la denumire de origine controlata: Valea Calugareasca, Urlati, Ceptura, Tohani, Samburesti, Vanju Mare, Orevita Recas, Minis, Murfatlar si altele. Soiul produce putin (4-5 tone la hectar), dar relativ constant. Si din punct de vedere al calitatii, oscilatiile de la un an la altul sunt nesemnificative, mai mici decat la oricare alt soi. Neindoielnic, aceasta eonstanta este data si de marea rezistenta a strugurelui la atacul de Botrytis. Aceasta rezistenta remarcabila, ca si tardivitatea maturarii fac ca in fiecare toamna, strugurii de Cabernet Sauvignon sa fie recoltati ultimii. Prin toate caraeteristicile sale, vinul de Cabernet Sauvignon exprima vigoare, virilitate, forta. Vin cu culoare intensa, rosu cu nuante de violaceu cand este tanar, rosu rubiniu intens cand are peste 2 ani, corpolent, extractiv (de regula extract nereducator peste 24 g/l), plin, uneori astringent, rustic, cu un caracter gusto-olfactiv ierbos, de buruiana (la modul cel mai pozitiv eu putinta). Unii oenologi francezi m-au contrazis, afirmand ca vinul de Cabernet Sauvignon nu are caracter vegetal, ci dimpotriva, un caraeter animal de piele, de iuft. Pareri… De regula, vinul de Cabernet Sauvignon trebuie pus in consum dupa 2-4 ani de maturare la vas. Uneori el este prea aspru, aproape neeonsumabil cand este tanar, dar un astfel de vin prezinta in cel mai inalt grad garantia unei evolutii pozitive prin invechire. De regula aciditatea vinului de Cabernet Sauvignon este mai ridicata ca a altor vinuri, de exemplu Merlot sau Pinot noir, dar si aceasta aciditate consolideaza senzatia de robustete. Tocmai robustetea lui face ea vinul de Cabernet Sauvignon sa isi gaseasea cel mai bine locul alaturi de friptura de porc si eu mult mai bine alaturi de preparatele un carne de mistret. Medicii si farmacistii ar trebui sa stie ca pentru prepararea vinurilor tonice vinul de Cabernet Sauvignon ar avea cele mai multe virtuti, numai ca … amatorii de vinuri ar putea considera ea este o crima sa folosesti Cabernet Sauvignon ea materie prima pentru vinuri tonice ; mai bine opresti Cabernet Sauvignon pentru a fi savurat de cunoscatori, iar vinuri tonice poti face din oricare alt soi, de exemplu din Babeasca neagra .... Marile vinuri de Cabernet Sauvignon, barbatoase, generoase, corpolente, de obicei alcoolice (12,5-13,0 vol %) si uneori excesiv de aspre isi dobandesc apogeul calitatii lor dupa 2-4 ani de maturare la vas si dupa inca 3-6 ani de maturare la sticla (daca mai raman) dar, atunci cand scapa de furia eonsumatorilor, elc sunt capabile sa aiba asigurata medalia de aur la oricare concurs de vinuri. Multimea de medalii de aur obtinute de Cabernet-urile romanesti in concursurile internationale sta marturie in acest sens. Daca dintr-un motiv oarecare, un vin de Cabernet Sauvignon iese mai subtire, mai slab colorat, pe acesta ti-e si rusine sa il prezinti drept Cabernet. Dar char si asa, caracterul vegetal-ierbos de Cabernet trebuie sa se simta la gust si la rniros. In rest, un Cabernet Sauvignon tipic trebuie sa fie viguros si intens colorat. Intr-un singur loc in lume, din Cabernet Sauvignon se face un vin rozé. El se macereaza scurt pe bostina si scoate putina culoare, numai ata cat vinul sa devina roze. Ai zice ca este un adevarat sacrilegiu, ca strugurii de Cabernet merita in orice caz o soarta mai buna.! Trebuie sa spunem insa ca asa se obtine Rosé-ul D'Anjou, (Franta) si ca acesta este cu adevarat celebru in lume. Evident, locul de producere isi spune apasat cuvantul in privinta caracterului fiecarui vin. Un Cabernet de Valea Calugareasca sau de Ceptura va fi totdeauna mai moale si mai catifelat, un Cabernet de Samburesti, sau de Mehedinti va fi totdeauna mai viril, mai incarcat, un Cabernet de Recas mai suplu si unul de Minis mai acid si oarecum mai dur, asa cum unul de Murfatlar va fi mai greu (chiar greoi) iar unul din sudul Moldovei mai lejer, dar soiul Cabernet Sauvignon este atat de personal, incat el domina prin caracterul sau influenta pedoclimatului din indiferent care podgorie.


  ONIV © 2006. Toate drepturile rezervate. Realizat de netclip